Comună membră ACoR din 22.11.2004
Prin HCL nr. 39 din 22.11.2004 comuna Șotrile a devenit membru al Asociației Comunelor din România
Descrierea comunei
Proprietarul moșiei Șotrile a fost marele logofăt Ion CÂMPINEANU, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848, ulterior devenit primarul municipiului București.
De la el moșia a fost luată de fostul demnitar Barbu Știrbei, care împreună cu altă porțiune luată de la cucoana “Domnica” precum și de la un alt vistiernic a format moșia Câmpina-Șotrile.
După Barbu ȘTIRBEI a rămas proprietar fiul său, prințul Dimitrie B. ȘTIRBEI, a cărei reședință era castelul Voila.
După moartea prințului Dimitrie ȘTIRBEI a rămas proprietar ginerele său, Contele Hans de Blome.
Între anii 1916-1919, moșia a fost în mare parte expropriată în folosul locuitorilor din satele comunei, împărțindu-se individual după puterea de cumpărare.
Comuna Șotrile își poartă denumirea după numele unuia dintre primii locuitori ce s-au stabilit pe aceste meleaguri, “ȘĂTRARU”, prin anul 1800. Aici s-au stabilit cetățenii care fugeau pentru a nu plăti birurile din diferite localități ale țării: Bărăgan, Olt, Jiu, Podișul Transilvaniei ș.a.
Satul Vistieru moștenește denumirea de pe vremea când in această așezare se aflau două conace în care se păstrau banii care se încasau de la populație de către prințul Barbu Știrbei care avea reședința la Voila și care stăpânea aceste meleaguri. De la denumirea celor două conace “Vistierie” a rămas denumirea satului Vistieru.
Satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei și Plaiu Cornului își poartă denumirea după așezarea lor geografică, respectiv în lunca mare a Doftanei, în plaiul de lângă Câmpina și în plaiul de lângă localitatea Cornu.
Astfel după cercetările făcute și după spusele bătrânilor, în anul 1802 a venit în comuna Șotrile și s-a așezat în satul Lunca Mare de astăzi Ion Tudor zis Epuraș, ca cioban, cu frații lui care poposiseră mai întâi în comuna Brebu – satul Podul Cheii, mutându-se apoi aici, probabil locul fiind mai prielnic și mai adăpostit.
Printre locuitorii satelor au venit mai târziu și cete de rromi lingurari care s-au așezat în bordeie pe moșia rămasă proprietarului. În prezent aceștia predomină în perimetrul de la marginea de vest și nord a satului Plaiu Câmpinei.
În localitate nu s-au făcut săpături arheologice.
Comuna Șotrile dispune de monumente istorice, precum și ecleziastice (Biserica “Sf. Nicolae” din satul Șotrile și Biserica “Sf. Pantelimon” din satul Lunca Mare).
Primii locuitori așezați aici, cu sprijinul proprietarului Ion Câmpineanu, care a acceptat atribuirea terenului necesar, au început construirea bisericilor din satele Șotrile și Lunca Mare.
Construcția bisericii din satul Șotrile a început în anul 1882-1884 cu cheltuiala părintelui Dimitrie Barbu Știrbei și sprijinul locuitorilor muncitori pe domeniul său. Aceasta a primit denumirea de “Sfântul Nicolae”, iar hramul bisericii are loc la data de 6 decembrie a fiecărui an.
Construcția bisericii din satul Lunca Mare a început în anul 1908, la inițiativa preotului Ion Davidescu din satul Lunca Mare, a domnului Gheorghe Rădulescu (epitrop) și alți locuitori. Construcția a fost finalizată în anul 1909. Aceasta a primit denumirea de “Sfântul Pantelimon”, iar hramul bisericii are loc la data de 27 iulie a fiecărui an.
Nu există muzee și nici case memoriale în comuna Șotrile.
Plecând din orașul Câmpina și mergând pe șoseaua ce trece prin Voila cu direcția spre miazănoapte, după un drum de cel mult două ore de mers cu piciorul ajungi în comuna Șotrile formată din șase sate: Șotrile, Plaiu Câmpinei, Lunca Mare, Vistieru, Seciuri și Plaiu Cornului.
Localitatea este așezată în partea de nord-vest a județului Prahova și se învecinează la nord cu localitățile Secăria, Comarnic și Valea-Doftanei, la est cu comuna Brebu, la sud cu orașul Câmpina și comuna Cornu, iar la vest cu orașul Breaza.
Satele sunt formate din două trupuri cu direcția spre sud-nord și așezate în pantă, cu excepția satului Lunca Mare care are formă alungită, așezat pe partea dreaptă a râului Doftana.
Comuna se încadrează în zona Subcarpaților Prahovei, subzona internă a dealurilor înalte, atingând la “Vârful Frumos”, în partea de nord o altitudine de 800 m.
Satul Șotrile, satul de reședință, este așezat la centru și se întinde de o parte și de alta a drumului principal ce leagă comuna Șotrile de orașul Câmpina.
Satul Lunca Mare este așezat chiar lângă albia râului Doftana, la o distanță de 4 km de satul de reședință, ridicându-se o parte spre coasta dealului dinspre apus.
Satul Plaiu Câmpinei se întinde spre miazăzi, ridicându-se din albia râului în partea de sud a satului Lunca Mare până în culmea dealului Plaiu Câmpinei la o distanță de cca. 5 km de satul Șotrile.
Satul Seciuri este despărțit de satul de centru prin pârâiașul Valea-Fiarelor care izvorăște din dealul intramontan “Vârful-Frumos”. Acest sat este cuprins între Valea-Fiarelor și râul Doftana, fiind o prelungire de teren a satului Lunca-Mare, distanța dintre satele Șotrile și Seciuri fiind de 3 km.
Satul Șotrile se desparte de satul Vistieru, situat la o distanță de 2 km și de satul Plaiu Cornului situat la o distanță de 7 km, prin râul Câmpinița care, la punctul “Andrei” întâlnește cele două pârâiașe, “Valea Boncului” ce izvorăște din culmea pădurii “Boncu” și “Valea Serbuloaiei”.
| DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE Descrierea stemei: Stema comunei Şotrile, potrivit anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află un căprior (chevron) de argint, cu o stea cu 5 colţuri, de argint. În vârful scutului se află un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Căpriorul, deschis la bază, cu steaua de argint face referire la blazonul familiei Ştirbei, care a stăpânit moşia Câmpina-Şotrile. Brâul undat, de argint, semnifică râul Doftana, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. |
Daniel-Bogdan DAVIDESCU
PRIMARUL COMUNEI
Date de contact:
Website: www.comunasotrile.ro/
E-mail: sotrile@ph.e-adm.ro
Telefon: +40 244 359 001