În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Scorțeni (sat moșnenesc) și Mislea (sat de țărani împroprietăriți la 1864 pe moșia statului Vatra Mănăstirii Mislea). Comuna avea 1474 locuitori și pe teritoriul ei funcționau o școală frecventată de 48 de elevi, două biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și un penitenciar pentru minori. În comuna Scorțeni s-a aflat până în 1883, când a ars complet, mănăstirea Mislea, penitenciarul pentru minori funcționând într-o clădire reconstruită a acesteia. În vecinătatea ei, exista și comuna Bordeni, formată din satele Bordenii Mari, Bordenii Mici și Sârca, toate sate de moșneni, având în total 1318 locuitori. În această comună existau o școală de la jumătatea secolului, cu 25 de elevi (din care 3 fete), și două biserici — una în Bordenii Mari, zidită de către frații Bordeanu (Ioan, logofăt și Sterie, pitar) în 1841; și a doua fondată de enoriași la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

În perioada interbelică, cele două comune erau arondate plășii Prahova din județul Prahova, fiind o importantă regiune petroliferă; comuna Bordeni avea 2896 de locuitori, iar comuna Scorțeni avea 1687 de locuitori și pe teritoriul ei funcționau 514 sonde petrolifere în 1925. Satul Mislea s-a separat în 1931 de Scorțeni, formând, temporar, împreună cu satul Urleta, comuna Mislea.

În 1950, comunele Bordeni, Mislea și Scorțeni au fost incluse în raionul Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, comuna Bordeni fiind desființată și inclusă în comuna Scorțeni, iar comuna Mislea împărțită între comunele Bănești (satul Urleta) și Scorțeni (satul Mislea).