Comună membră ACoR din 16.11.2004
Prin HCL nr. 77 din 16.11.2004 comuna Măneciu a devenit membru al Asociației Comunelor din România
Descrierea comunei
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau două comune diferite, aparținătoare de plaiul Teleajen al județului Prahova. Comuna Măneciu-Ungureni cuprindea satele Gheaba, Făcăeni, Valea Largă, Chiciureni, Plăiețu și Teleajen (vechea denumire a satului Cheia), toate înființate de mocani transilvăneni din zona Săcele, refugiați peste graniță. Comuna avea 2022 de locuitori, o școală cu 51 de elevi (din care 5 fete), 36 de mori și pive pe râul Teleajen și pe diverși afluenți ai săi, precum și două biserici ortodoxe — una în Gheaba (fondată în 1889) și una de lemn în Valea Largă (înființată în 1829). Comuna Măneciu-Pământeni era mai veche, fiind înființată în 1632 de postelnicul Mănică. Ea avea la sfârșitul secolului al XIX-lea 1777 de locuitori, o școală înființată în 1889 în care învățău 30 de elevi (din care 2 fete), 2 mori, 2 pive, un fierăstrău și o biserică ortodoxă datând din 1841.
Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni și cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni și Keia. În 1938, cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești.
În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele.
Comuna Măneciu este situată în depresiunea omonimă, la poalele sudice ale munților Ciucaș, pe valea râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul și Vălenii de Munte de Brașov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploiești Sud–Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măneciu-Pământeni și Măneciu (capătul de linie).
În zonă se află și o hidrocentrală cu putere de 10 MW dată în folosință în 1989, pe râul Teleajen, având un lac de acumulare cu o suprafață de aproximativ 2 km², situat în spatele Barajului Măneciu.
| DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE Descrierea stemei: Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi poartă numele (muntele Zăganul din masivul Ciucaș). Bujorul de munte sau smârdarul, exemplar floral ocrotit prin lege, înflorește în luna mai, și prin coloritul său intens a dat denumirea muntelui Roșu, vecin cu muntele Zăganul. Câmpul albastru și barajul de argint simbolizează edificiile realizate în zonă, respectiv barajul Măneciu și lacul de acumulare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. |
Florin-Auraș DRAGOMIR
PRIMARUL COMUNEI
Date de contact:
Website: www.primaria-maneciu.ro
E-mail: contact@primaria-maneciu.ro
Telefon: +40 244 295 225