FILIALA JUDEȚEANĂ PRAHOVA
A ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Comuna Drajna

Comună membră ACoR din 21.01.2005

Prin HCL nr. 4 din 21.01.2005 comuna Drajna a devenit membru al Asociației Comunelor din România

Descrierea comunei

În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și Chirițești), Drajna de Sus, Cătunul (cu satele Cătunu și Poiana Mierlei) și Ogretinul. Comuna Cătunu se desprinsese din comun Drajna de Sus în 1864; ea avea 932 de locuitori și nu avea nici școală, nici biserică, localnicii folosindu-le pe cele din Ogretin. Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin. Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna Drajna de Jos avea 2277 de locuitori (din care 1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă.

În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.

Comuna se află în nord-estul județului, pe cursul inferior al râului Drajna. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B, care o leagă spre sud de Vălenii de Munte, unde se termină în DN1A, și spre est de Posești și mai departe în județul Buzău de Cătina, Calvini și Cislău (unde se termină în DN10). La Drajna de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre nord de Cerașu, iar din DJ230 se ramifică DJ102N, care duce spre vest la Teișani (unde se intersectează cu DN1A) și Slănic. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați.

Se învecinează:

  • la sud: comuna Predeal-Sărari și orașul Vălenii de Munte;
  • la est: comunele Ariceștii Zeletin și Posești;
  • la nord: comuna Cerașu;
  • la vest: comunele Izvoarele și Teișani.

Relief și soluri

Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate.

Nu are o stemă aprobată prin H.G.

Violeta GONȚEA

PRIMARUL COMUNEI

În cadrul Asociației Comunelor din România, deține următoarele funcții:

1. SECRETARUL Consiliului Director al Filialei Județene Prahova a Asociației Comunelor din România

Date de contact: