FILIALA JUDEȚEANĂ PRAHOVA
A ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Comuna Blejoi

Comună membră ACoR din 24.11.2004

Prin HCL nr. 49 din 24.11.2004 comuna Blejoi a devenit membru al Asociației Comunelor din România

Descrierea comunei

În 1902, comuna era formată din satele Strâmbeni, Blejoi și Cocoșești și făcea parte din plasa Târgșor. Avea 998 de locuitori, o școală înființată în 1889 și o biserică foarte veche, reparată în 1764. Celelalte două sate ale comunei făceau parte din comuna Ploieștiori, care avea în satele Târgșoreanca, Moara Nouă, Ploieștiori și Țânțăreni, 893 de locuitori; aici funcționau 2 mori pe un iaz din Teleajen, o biserică construită în 1885 de Cantilli, proprietarul moșiei, și o școală din 1866, cu 52 de elevi (dintre care 13 fete). În comună se aflau și o biserică mai veche, părăsită deja la 1901, și ruinele unei alte biserici despre care se zicea că ar fi fost centrul unui oraș numit Bereasca și fondat de coloniști bulgari veniți din Rusia, unde se refugiaseră în timpul Războiului Ruso-Turc din 1711.

În 1925, Anuarul Socec menționează comuna Blejoi în aceeași plasă, cu satele Blejoi, Cocoșești și Vadu Sârbești și 1596 de locuitori. Comuna Ploieștiori avea atunci 1450 de locuitori în satele Ploieștiori, Ploieștiorii Eforiei, Țânțăreni și Moara Nouă. În 1931, satul Cocoșești a fost transferat comunei Păulești, iar satul Moara Nouă — comunei Berceni.

După reforma administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. După reintroducerea județelor în 1968, comuna Ploieștiori s-a desființat, satele Țânțăreni și Ploieștiori revenind comunei Blejoi. Comuna Blejoi a avut o vreme statut de comună suburbană a municipiului Ploiești.

Comuna se află la nord și nord-est de Ploiești, pe malul drept al Teleajenului, și este străbătută de șoseaua națională DN1B, care pornește din DN1 în extremitatea vestică a comunei și leagă Ploieștiul de Buzău, precum și de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești și mai departe de Brașov pe o variantă diferită de cea principală. Cele două drumuri, DN1A și DN1B, se intersectează în sudul comunei, lângă Țânțăreni, și au parcurs comun de-a lungul satului Ploieștiori și până la Blejoi, unde se despart. DN1B se intersectează la vest de satul Blejoi cu șoseaua județeană DJ102, care duce spre sud la Ploiești și spre nord la PăuleștiPlopeniDumbrăveștiVărbilăuSlănic și Izvoarele (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stația Blejoi.

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Blejoi, județul Prahova

Descrierea stemei:
Stema comunei Blejoi se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp albastru tăiat de un brâu undat, întrerupt la mijloc.În partea superioară se află o pană de aur, iar în partea inferioară o liră de aur.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un singur turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:
Brâul undat din argint face trimitere la râul Teleajen, care traversează comuna, iar faptul că este întrerupt trimite la podul peste Teleajen.Pana de aur face referire la scriitorii Radu Tudoran (născut Nicolae Bogza) și Geo Bogza, frați, fii ai comunei.Lira de aur face trimitere la compozitorul Constantin Dimitrescu, născut la Strâmbeni, autorul cunoscutei compoziții „Dans țărănesc“.Coroana murală cu un singur turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Adrian DUMITRU

PRIMARUL COMUNEI

În cadrul Asociației Comunelor din România, deține următoarele funcții:

1. PRIM-VICEPREȘEDINTELE Consiliului Director al Filialei Județene Prahova a Asociației Comunelor din România

Date de contact: